Conform dictionarului vinificatorului cuvantul----->> VIN = bautura obtinuta prin fermentatia alcoolica completa sau partiala a strugurilor zdrobiti sau supusi unor prelucrari autorizate, ori a mustului de struguri proaspeti.<<-------
Vinurile se pot clasifica dupa diverse criterii:
-dupa originea plantei ( daca sunt sau nu struguri de vita nobila);
-dupa culoare( alb , rosu sau roze);
-dupa aroma (aromate si nearomate);
-dupa continutul in zahar ( seci si dulci);
-dupa modul de comportare la consum( linistite si cele care degaja bule de gaz)
Vinul contine sub forma asimilata , o serie de compusi ca : zaharuri , alcool etilic, glicerol, acizi organici,saruri minerale, substante tanante, mici cantitati de vitamine, etc.
Un litru de vina are cca 9-10% vol de alcool ceea ce reprezinta cca 25 % din necesarul zilnic al organismului.
Alcoolul etilic are o actiune fiziologica directa asupra aparatului digestiv , circulator si a sistemului nervos.
Consumarea unor cantitati mai mari repetate , mai ales sub forma de bauturi tari , poate produce unele afectiuni ale sistemului nervos , ale ficatului, etc.
VIN ACRU - gustrul acru de datoreaza unei boli cauzate de "mycroderma vini " , care transforma vinul in otet .
Legea interzice punerea in vanzare a vinurilor otetite.
VIN ACUT- se spune despre un vin care acuza un dezechilibru intre alcool si aciditate acesta "pisca" brutal limba degustatorului.
VIN "AGRESIV" - se spune despre un vin care ataca papilele gustative , acesta se datoreaza unui exces de aciditate ca urmare a maturitatii insuficiente a strugurilor.
VIN ALCOOLIZAT - este vinul obtinut din must , partial fermentat, la care se adauga distilat de vin sau alcool alimentar .
VIN AMAR- boala anaeroba, care provoaca amareala vinului.Amareala se produce in vinurile slab acide in care ataca glicerina si acidul tatric.
VIN AMPLU- se spune unui vin ca este "amplu" atunci cand gustul , savoarea formeaza un echilibru perfect. ( Muscat Ottonel sau Busuioaca de Bohotin )
VIN ARTIFICIAL - bauturi alcoolice la care impropriu li se adauga denumirea de vin.
VIN ASPRU - un vin " aspru" este dezagreabil la gust. pe produce dn cauza vinificarii dezagreabile.
VIN AUSTER- este un vin caruia nu ii lipsesc calitatile , dar continutul prea ridicar de tanin nu ii permite degustatorului sa ii aprecieze adevarata valoare .
VIN DE CAFEA- vin rosu usor si fara pretentii care le da suplete deosebita, numite si " vinuri de o noapte" deoarece pastrearea lui nu dureaza mai mult de o noapte.
luni, 10 februarie 2014
sâmbătă, 8 februarie 2014
Reteta de baza a clatitelor
Stiu ca e banala postarea mea dar ma vazut o gramada de varinate a retetei de baza a clatitelor si va asigur ca asta e una dintre cea mai buna si mai simpla reteta.
Indrediente : 3 oua
300 gr faina
300 ml lapte
250-300 ml apa minerala
sare
1 si maxim 3 linguri de zahar pentru cele dulci
Intr-un castron spargem ouale adaugam treptat faina avand grija sa nu se faca cocoloase treptat adaugam laptele cate putin amestecand in continuu .Deci faina lapte faina lapte si tot asa pana se formeaza o compozitie cremoasa.Procedam in felul acesta deoarece vrem ca , compozitia noastra sa fie cremoasa si omogena .Adaugam un strop de sare si zaharul amestecam bine de tot si adaugam apa minerala tot asa cate putin.
La final am impartit compozitia in doua si am adaugat intr-una din ele si cacao asadar la sfarsit am avut clatite albe si clatite negre cu cacao.
Le puteti umpl cu budinca de vanilie pe cele cu cacao sa aiba un contras mai interesant .Eu am avut acasa doar gem de capsuni dar si asa au fost delicioase.
Indrediente : 3 oua
300 gr faina
300 ml lapte
250-300 ml apa minerala
sare
1 si maxim 3 linguri de zahar pentru cele dulci
Intr-un castron spargem ouale adaugam treptat faina avand grija sa nu se faca cocoloase treptat adaugam laptele cate putin amestecand in continuu .Deci faina lapte faina lapte si tot asa pana se formeaza o compozitie cremoasa.Procedam in felul acesta deoarece vrem ca , compozitia noastra sa fie cremoasa si omogena .Adaugam un strop de sare si zaharul amestecam bine de tot si adaugam apa minerala tot asa cate putin.
La final am impartit compozitia in doua si am adaugat intr-una din ele si cacao asadar la sfarsit am avut clatite albe si clatite negre cu cacao.
Le puteti umpl cu budinca de vanilie pe cele cu cacao sa aiba un contras mai interesant .Eu am avut acasa doar gem de capsuni dar si asa au fost delicioase.
Cartofi la cuptor
Prima reteta pe care o postez este una foarte simpla.
Ingrediente:- cartofi 1 kg
- 2-3 rosii
-2 morcovi
- ardei iute
-busuioc , oregano . sare si piper
-ulei
E simplu. Curatam cartofii si morcovii, spalam rosiile si ardeiul iute .Fiecare dintre voi isi taie legumele asa cum prefera , eu le-am taiat cuburi .Adaugam legumele in tava ,incingem cuptorul putin inainte, adaugam ulei dar nu in exces si deasupra acoperim cu folie.Folia o dau jos cand cartofii sunt fierti si vreau sa se formeze deasupra o crusta crocanta. :)
Ingrediente:- cartofi 1 kg
- 2-3 rosii
-2 morcovi
- ardei iute
-busuioc , oregano . sare si piper
-ulei
E simplu. Curatam cartofii si morcovii, spalam rosiile si ardeiul iute .Fiecare dintre voi isi taie legumele asa cum prefera , eu le-am taiat cuburi .Adaugam legumele in tava ,incingem cuptorul putin inainte, adaugam ulei dar nu in exces si deasupra acoperim cu folie.Folia o dau jos cand cartofii sunt fierti si vreau sa se formeze deasupra o crusta crocanta. :)
POFTA BUNA VA DORESC!
Atentie!
Inainte sa incep sa postez retete culinare vreau sa mentionez ca totate retetele pe care le postez pe blog sunt incercate si facute de mine.
Multumesc :)
Multumesc :)
marți, 28 ianuarie 2014
Aranjarea mesei
Si daca prima postarea a blogului se refera la istoria culinara m-am gandit sa intru cu pasi marunti in lumea culinara .
Urmatorul subiect pe care il abordez se refera la aranjarea unei mese festive.
Se obisnuieste azi sa se organizeze mese festive fie la restaurant fie in locuinta. Cele organizate la restaurant , desi nu ofera atmosfera familiala si sunt mai pretentioase in ceea ce priveste eticheta , au avantajul ca scutesc pe cei ce le oragnizeaza de efortul de preparare a mancarurilor , de grija aprovizionarii cu diferite alimente si bauturi, de pregatirea si aranjarea ospatului si reorganizarea locuintei in ordinea ei obisnuita.
Fie ca este vorba de o onomastica, de casatorie , de revelion sau orice alt eveniment , aranjarea mesei depinde de numarul de invitati , de natura relatiilor cu acestia si de felul mesei.Gazda este cea care alege ce anume se potriveste fiecarui eventiment organizat astfel incat intentiile si posibilitatile sale sa colaboreze si cu propriul gust .
Masa trebuie sa corespunda cu numarul de invitati , ca acestia sa nu se incomodeze unii pe altii in timpul servirii mesei.Se apreciaza circa 60 cm pentru un invitat reprezentand spatiul alocat intre fiecare invitat asezat la masa.
Aranjarea tacamurilor coincide aproape la toate popoarele si in toate circumstantele , dat fiind ca este rezultata din nevoi si modalitati proprii anatomiei si fiziologiei umane normale.
Urmatoarea fotografie va prezinta modul in care se aranjeaza farfurile si tacamurile la masa.
Urmatorul subiect pe care il abordez se refera la aranjarea unei mese festive.
Se obisnuieste azi sa se organizeze mese festive fie la restaurant fie in locuinta. Cele organizate la restaurant , desi nu ofera atmosfera familiala si sunt mai pretentioase in ceea ce priveste eticheta , au avantajul ca scutesc pe cei ce le oragnizeaza de efortul de preparare a mancarurilor , de grija aprovizionarii cu diferite alimente si bauturi, de pregatirea si aranjarea ospatului si reorganizarea locuintei in ordinea ei obisnuita.
Fie ca este vorba de o onomastica, de casatorie , de revelion sau orice alt eveniment , aranjarea mesei depinde de numarul de invitati , de natura relatiilor cu acestia si de felul mesei.Gazda este cea care alege ce anume se potriveste fiecarui eventiment organizat astfel incat intentiile si posibilitatile sale sa colaboreze si cu propriul gust .
Masa trebuie sa corespunda cu numarul de invitati , ca acestia sa nu se incomodeze unii pe altii in timpul servirii mesei.Se apreciaza circa 60 cm pentru un invitat reprezentand spatiul alocat intre fiecare invitat asezat la masa.
Aranjarea tacamurilor coincide aproape la toate popoarele si in toate circumstantele , dat fiind ca este rezultata din nevoi si modalitati proprii anatomiei si fiziologiei umane normale.
Urmatoarea fotografie va prezinta modul in care se aranjeaza farfurile si tacamurile la masa.
Organizarea, aranjarea si servirea mesei
SCURT ISTORIC
Odata cu trecerea timpului obiceiul de a organiza ospete festive se pierde dar este de asteptat totusi ca unele evenimente sa fie tratate ca atare.
Paul Faure relateaza ca pe la 1500 i.e.n se folosea " o masa rotunda de lemn cu trei picioare" cu scaunele putine la numar deoarece se manca stand jos , modalitate care inca este folosita si in zilele noastre in unele locuri rurale.
Hesiod ( sec VII i.e.n) mentioneaza ospetele ca o practica obisnuita .
Platon insa relateaza in opera sa " Banchetul" ca oamenii stateau in vremea aristocratilor cate doi sau trei pe paturi dispuse in potcoava in jurul mesei.Pe patul din capul mesei se afla gazda iar locul din dreapta sa fiind rezervat oaspetelui de onoare.
Grecii mancau insa intinsi pe pat sprijiniti pe coate.
Dimitrie Cantemir descrie o nunta la romani in care sarbatoarea incepea Joia si se termina Sambata .
Binenteles ne putem da seama ca in zilele noastre o masa festiva se desfasoara alaturi de un numar mai mic sau mai mare de persoane fiecare avand locul sau la masa .In capul mesei se aseaza persoana pe care o apreciem cel mai mult, de obcei un barbat din familie , cel mai batran( cel putin la noi in familie asa se desfasoara lucrurile) iar celelalte locuri neocupate sunt destinate invitatilor.Daca acestia sunt in cuplu ei se aseaza unul langa celalalt.Cel mai aproape de iesirea sper bucatarie se aseaza gazda care serveste invitatii.
Odata cu trecerea timpului obiceiul de a organiza ospete festive se pierde dar este de asteptat totusi ca unele evenimente sa fie tratate ca atare.
Paul Faure relateaza ca pe la 1500 i.e.n se folosea " o masa rotunda de lemn cu trei picioare" cu scaunele putine la numar deoarece se manca stand jos , modalitate care inca este folosita si in zilele noastre in unele locuri rurale.
Hesiod ( sec VII i.e.n) mentioneaza ospetele ca o practica obisnuita .
Platon insa relateaza in opera sa " Banchetul" ca oamenii stateau in vremea aristocratilor cate doi sau trei pe paturi dispuse in potcoava in jurul mesei.Pe patul din capul mesei se afla gazda iar locul din dreapta sa fiind rezervat oaspetelui de onoare.
Grecii mancau insa intinsi pe pat sprijiniti pe coate.
Dimitrie Cantemir descrie o nunta la romani in care sarbatoarea incepea Joia si se termina Sambata .
Binenteles ne putem da seama ca in zilele noastre o masa festiva se desfasoara alaturi de un numar mai mic sau mai mare de persoane fiecare avand locul sau la masa .In capul mesei se aseaza persoana pe care o apreciem cel mai mult, de obcei un barbat din familie , cel mai batran( cel putin la noi in familie asa se desfasoara lucrurile) iar celelalte locuri neocupate sunt destinate invitatilor.Daca acestia sunt in cuplu ei se aseaza unul langa celalalt.Cel mai aproape de iesirea sper bucatarie se aseaza gazda care serveste invitatii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)